Cuprins
No headings found on this page
Pe scurt: de cele mai multe ori, zăpada de pe panourile fotovoltaice nu trebuie îndepărtată. Se topește sau alunecă singură în câteva zile, iar iarna aduce oricum puțin din producția anului. Merită intervenit doar în trei situații: zăpada stă săptămâni întregi pe acoperișuri cu înclinație mică, se formează crustă de gheață sau structura acoperișului e aproape de limita de încărcare. Ce contează mai mult este ce rămâne pe sticlă după dezgheț.
Ghidul e scris pentru instalațiile de pe hale industriale, clădiri comerciale și parcuri fotovoltaice. Acolo, o decizie greșită iarna înseamnă fie un om căzut de pe acoperiș, fie panouri zgâriate pentru tot restul garanției.
Cât pierdeți, de fapt, când panourile sunt acoperite de zăpadă
Un strat gros de zăpadă oprește aproape complet producția panourilor acoperite. Un strat subțire, sub 1–2 cm, lasă să treacă o parte din lumină, iar panoul continuă să producă puțin.
Contează însă cât valorează iarna în producția anuală. Conform PVGIS, baza de date a Comisiei Europene pentru energie solară, o instalație din București sau Craiova produce între noiembrie și februarie 16–19% din energia anului. Decembrie și ianuarie, împreună, aduc doar 7–9%. Un panou produce în iulie de 3–4 ori mai mult decât în decembrie.
Concret, o săptămână de zăpadă în ianuarie costă mai puțin decât o săptămână de panouri prăfuite în iulie. De aceea, articolul despre ploaie și panourile fotovoltaice explică de ce vara este sezonul critic, nu iarna.
Excepția: zăpada care acoperă doar marginea de jos
Pierderea nu e proporțională cu suprafața acoperită. Un panou are de obicei trei grupuri de celule protejate de diode de bypass. La panourile montate pe verticală, fiecare grup trece prin rândul de jos de celule. O bandă de zăpadă de câțiva centimetri pe marginea de jos poate opri astfel aproape tot panoul, chiar dacă 90% din sticlă e liberă.
Așa arată situația tipică după o ninsoare: zăpada alunecă de pe partea de sus și se adună jos, pe ramă.
De ce pe hale zăpada stă mai mult decât pe case
Pe o casă, panourile au de obicei o înclinație de 30–35°. Sticla e netedă, iar panoul se încălzește puțin la prima rază de soare, așa că zăpada alunecă în una sau două zile.
Pe o hală industrială, panourile stau aproape culcate, la 10–15°, sau în configurație est-vest pe acoperiș plat. La unghiuri mici, zăpada nu are unde să alunece. Rămâne pe sticlă până se topește de tot, uneori una sau două săptămâni, și îngheață noaptea în crustă.
Parcurile fotovoltaice la sol au altă problemă. Zăpada alunecă de pe panouri, dar se adună într-un val sub marginea de jos. Dacă distanța dintre panou și sol e mică, valul crește până atinge rama și ține pe loc zăpada de pe rândul de jos de celule.
Când merită să interveniți și când nu
Nu merită când:
stratul e subțire și prognoza arată soare sau temperaturi pozitive în următoarele 2–3 zile;
panourile au înclinație de peste 25–30° și zăpada a început deja să alunece;
singurul mod de a ajunge la panouri este ca un om să urce pe un acoperiș înzăpezit.
Poate merita când:
instalația are sute de kW pe un acoperiș cu înclinație mică și zăpada a stat peste o săptămână;
s-a format crustă de gheață care nu se va topi curând;
aveți obligații contractuale de producție lunară, de exemplu un contract de vânzare a energiei;
acoperișul se apropie de limita de încărcare.
Greutatea zăpezii: o întrebare pentru inginerul structurist
Majoritatea panourilor sunt testate conform standardului IEC 61215 și rezistă la încărcări mari de zăpadă. Valoarea exactă e în fișa tehnică a panoului, de obicei 5.400 Pa pe față. Panoul e rareori problema. Mai des, limita e dată de acoperiș: o hală proiectată fără panouri poartă acum și greutatea lor, plus zăpada.
Încărcările din zăpadă pe acoperișuri se calculează în România după normativul CR 1-1-3. Dacă hala are deja deformări, scurgeri sau a fost aproape de limită în iernile trecute, decizia aparține inginerului structurist, nu echipei de curățare.
Ce nu faceți niciodată cu zăpada de pe panouri
Nu aruncați apă caldă pe panouri. Diferența bruscă de temperatură poate crăpa sticla. Un panou crăpat nu se repară, se înlocuiește.
Nu folosiți lopeți, răzuitoare sau perii dure. Zgârieturile de pe sticlă și de pe stratul antireflex sunt permanente și reduc producția în fiecare zi de acum înainte, nu doar iarna.
Nu spargeți gheața de pe sticlă. Crusta se lasă să se topească.
Nu folosiți sare, antigel sau solvenți. Atacă rama de aluminiu și garniturile și pot afecta garanția panourilor.
Nu călcați pe panouri. Greutatea unui om produce microfisuri în celule. Nu se văd cu ochiul liber, dar apar în producție luni mai târziu.
Nu trimiteți oameni pe acoperișul înzăpezit fără echipament și autorizare pentru lucru la înălțime. Pe hale, zăpada ascunde luminatoarele din acoperiș, plăcile translucide prin care se poate cădea direct în hală. Marcați și zona de sub streașină: zăpada care alunecă de pe un acoperiș mare poate cădea pe oameni sau pe mașini.
Nu umblați la partea electrică. Dacă invertorul afișează erori după o ninsoare, sunați instalatorul sau un electrician autorizat ANRE.
Dacă zăpada trebuie totuși îndepărtată: cum se face corect
De la sol, unde se poate. Cu o racletă cu cap din spumă sau cauciuc moale, pe mâner telescopic, trăgând zăpada în sensul pantei panoului.
Lăsați un strat subțire de 1–2 cm. Se topește singur la primul soare, iar racleta nu atinge sticla.
Pe acoperiș, doar echipe autorizate pentru lucru la înălțime, cu linii de ancorare și după ce se știe exact unde sunt luminatoarele.
Eliberați mai întâi marginea de jos a panourilor. Așa reporniți cele mai multe grupuri de celule cu cel mai puțin efort, iar restul zăpezii are pe unde să alunece.
Ce lasă zăpada în urmă: banda de murdărie de la marginea de jos
Aici se pierde producția care contează pentru primăvară.
Zăpada nu e curată. În orașe, sezonul de încălzire crește cantitatea de particule fine PM2.5 și de funingine din aer, iar ninsoarea le aduce pe panouri. Când zăpada se topește, apa curge spre marginea de jos și duce cu ea tot ce a strâns. Pe panourile cu înclinație mică, apa se oprește în ramă și se evaporă, iar praful, funinginea și calcarul rămân lipite de sticlă.
Rezultatul este o bandă de murdărie lată de câțiva centimetri, chiar pe rândul de jos de celule. Este aceeași zonă care, din cauza diodelor de bypass, scoate din funcțiune cea mai mare parte a panoului. Ploile de primăvară nu o îndepărtează, pentru că depunerile sunt deja cimentate pe sticlă. Mecanismul e explicat pe larg în articolul despre ploaie.
Spălarea panourilor iarna: când are sens
Iarna nu este sezonul principal de spălare. Există totuși trei situații în care o intervenție în noiembrie–martie se recuperează:
Instalația nu a fost spălată în toamnă. Murdăria strânsă din vară rămâne pe panouri toată iarna, iar zăpada și ceața o lipesc și mai bine de sticlă. Calendarul complet e în ghidul de programare a curățării pe sezoane.
Hala este lângă o sursă de praf sau funingine. Drumuri cu trafic de camioane, terenuri agricole arate toamna, coșuri industriale, depozite cu rampe de încărcare. Aici depunerile cresc și iarna, nu doar vara.
După dezgheț, înainte de primăvară. O spălare în februarie–martie îndepărtează banda de murdărie lăsată de zăpadă înainte ca iradierea să crească. Prinde panourile curate și înainte de sezonul de polen, explicat în articolul despre curățarea de primăvară.
SpalPanouri.ro spală și în noiembrie și decembrie. Lucrăm cu robotul Robsys RTM PRO, care spală până la 2 MW pe zi cu perii care nu zgârie sticla. Instalația nu se oprește și nu intervenim pe partea electrică. Echipa este proprie, autorizată pentru lucru la înălțime și asigurată, iar la final primiți un raport foto înainte și după.
Cum verificați dacă zăpada sau murdăria vă costă producție
Comparați producția cu aceeași perioadă de anul trecut, în portalul invertorului, în zile cu vreme asemănătoare. O scădere de 8–10% care persistă după ce zăpada s-a topit nu mai vine de la zăpadă.
Comparați stringurile între ele. Dacă un grup de panouri produce constant mai puțin, de obicei e cel cu înclinația cea mai mică sau cel mai aproape de o sursă de praf.
Uitați-vă la marginea de jos a panourilor după primul dezgheț. Banda de murdărie se vede cu ochiul liber.
Estimați pierderea în bani cu calculatorul de pierderi, care folosește date climatice pentru 13 orașe din România.
Dacă invertorul afișează erori sau un string nu mai produce deloc, problema nu e murdăria. Contactați instalatorul.
Concluzie
Zăpada de pe panouri e o pierdere mică și temporară, pe care o rezolvă de obicei soarele. Problemele scumpe de iarnă sunt altele: oameni trimiși pe acoperiș fără echipament, panouri zgâriate cu lopata și banda de murdărie care rămâne pe sticlă după dezgheț și reduce producția până la vară.
Pentru instalațiile de pe hale și parcuri, regula e simplă: lăsați zăpada să plece singură, nu atingeți sticla cu nimic dur și programați o spălare a panourilor fotovoltaice după dezgheț. Dacă instalația n-a fost spălată în toamnă, spălarea se poate face încă din noiembrie.
Trimiteți-ne puterea instalației și localitatea. Răspundem cu o ofertă în 24 h. Prețurile pe kW și pe MW sunt pe pagina de prețuri. Pentru parcuri peste 1 MW, detaliile sunt pe pagina dedicată parcurilor fotovoltaice.
0742 293 606 · contact@allesro.com
Întrebări frecvente
Produc panourile fotovoltaice când sunt acoperite de zăpadă?
Sub un strat gros, practic nu. Sub un strat subțire, de 1–2 cm, produc puțin, pentru că o parte din lumină trece prin zăpadă. Producția revine complet imediat ce sticla se eliberează.
Se pot strica panourile sub greutatea zăpezii?
Panourile testate conform IEC 61215 rezistă la încărcări mari; valoarea exactă e în fișa tehnică, de obicei 5.400 Pa. Riscul real ține mai des de structura acoperișului. Pe hale, verificarea o face un inginer structurist.
Pot topi zăpada de pe panouri cu apă caldă?
Nu. Șocul termic poate crăpa sticla, iar apa îngheață la loc pe ramă și pe acoperiș.
Ajută zăpada de pe sol producția panourilor?
Puțin. Zăpada reflectă lumina, iar panourile bifaciale, care captează lumină și pe spate, câștigă câteva procente în zilele senine. Panourile obișnuite câștigă foarte puțin.
Merită spălate panourile fotovoltaice iarna?
Da, dacă nu au fost spălate în toamnă sau sunt lângă o sursă de praf ori funingine. Altfel, cel mai bun moment este după dezgheț, în februarie–martie, înainte de creșterea iradierii și de sezonul de polen.
Spălați panourile și iarna?
Da. SpalPanouri.ro spală și în noiembrie și decembrie, cu robotul Robsys RTM PRO, fără oprirea instalației și fără intervenție pe partea electrică.
Panourile murdare pot pierde până la un sfert din capacitatea de producție. Prin servicii profesionale de spălare a panouri fotovoltaice, sistemul dumneavoastră funcționează la randament maxim, fără pierderi de energie și bani.
